Cand am cunoscut-o, Dina povestea de Amsterdam si Hamburg, de campinguri si barcute. Era proaspat intoarsa din concediu. De atunci am cunoscut-o drept o persoana tare grijulie cu colegii, mereu bine organizata, joviala si careia ii plac bancurile bune si serialul Friends. Cand i-am facut fotografia imi testam un obiectiv pe atunci nou. A zis ca nu e un moment bun sa o trag in chip si am promis ca ii va placea incadrarea. De mai bine de un an, fotografia sta la avatarul ei.
alex viseaza 
Stii cum e cu oamenii aceia care raman mereu frumosi?
Uite…asa e Dina
salut. as vrea sa o cunosc pe dina. se poate?
Daca ai noroc sa o intalnesti! Eu nu fac intermedieri.
:))) daca as stii unde sa o gasesc….chiar nu vrei sa faci intermedieri? :))) Glumeam. Azi am descoperit blogul tau si chiar e tare. ai castigat un admirator.
Daca e sa fie o vei intalni! 😉
Multumesc de aprecieri, ma bucur mereu sa aud de la cei care imi urmaresc blogul. Sper sa imi gasesc si timp sa il mai completez.
Voie buna!
”Singurul lucru ciudat, in aceste vremuri ciudate este normalitatea”. Mi s-a parut interesant citatul. Acum serios vorbind, cum as putea cunoaste o pe Dina?