Dupa o pauza fortata de cateva saptamani de la blog, dupa o convalescenta care m-a lovit la final de decembrie incerc sa revin in mediul virtual. In perioada absentei mele pe bloguri apar bilanturile anului 2010. Fiecare isi noteaza ce a facut, ce nu a facut, ce a vrut sa faca, ce nu a vrut sau nu a avut timp. Niste insiruiri uneori interesante, uneori extrem de plictisitoare.
Eu as vrea sa trag o altfel de linie la finalul acestui an. Din 10 decembrie nu mai sunt arhitect stagiar. Sunt arhitect cu stampiluta…sau cum este scris pe stampila “arhitect cu drept de semnatura”. Am fost des intrebata ce inseamna acest lucru, iar discutia care s-a generat din aceasta intrebare se rezuma de fapt la formarea unui arhitect. Am intalnit multi oameni care nu stiu exact cu ce se ocupa un arhitect, d-apoi sa le ceri sa il recunoasca pe strada.
Cu ce se ocupa un arhitect? Am sa raspund foarte simplu la aceasta intrebare. Am sa spun exact ce si cat trebuie un cetatean sa stie despre arhitect: avand in vedere noua legislatie, in constructii fara arhitect nu se mai poate nimic, respectiv fara stampila lui patrata. De la certificatul de urbanism pana la detaliile de executie aveti nevoie de stampila arhitectului. Invatati sa o folositi si invatati sa platiti pentru ea. Asa nu o sa va mai zgarie pe retina orasul cand iesiti la plimbare, asa o sa aveti birouri functionale, asa o sa va ridicati standardul in locuire, etc.
Toate lumea stie cum se formeaza un medic, nu? Toti stiu de facultatea de 6 ani, de rezidentiat, de salarii mizere, etc. Sa va explic cum se formeaza un arhitect…ca sa il recunoasteti si sa nu il mai confundati cu conductorul arhitect sau absolventul de colegiu de 3 ani, ca sa intelegeti ca nu “inginerul constructor proiecteaza” si arhitectul numai “deseneaza frumos”, ca sa intelegeti de ce trebuie sa il platiti, pentru munca pe care o face.
Un viitor arhitect merge la facultate la fel ca si un viitor medic 6 ani…surpriza nu? Nu 3 ani, nu 4….ci 6. Oricine spune ca e arhitect si nu a facut 6 ani, MINTE! Facultatea de arhitectura, la fel ca si cea de medicina nu se supune in Romania sistemului de invatamant Bologna. Nu termini dupa 4 ani cu bachelor si adaugi mai apoi inca doi de master. All in one, altfel nu primesti nici o diploma. In Romania arhitecti se produc la Bucuresti la UAUIM (si la Spiru Haret), la Cluj (FAU din UTCN), la Timisoara (Facultatea de Arhitectura din UPT), la Iasi (Facultatea de Arhitectura G.M. Cantacuzino din cardul TUIasi) si la Oradea. Atat! UAUIM are o sectie de specializare in Conservarea si Restaurarea de Arhitecura la Sibiu, cu o perioada de studii de licenta de 3 ani, 180credite ECTS. Absolventii acestei sectii isi pot continua studiile la Bucuresti pentru a deveni arhitecti. Cand ies din aceasta sectie sunt probabil conductori arhitecti, desi legal aceasta meserie nu mai se produce. Nu imi e clar ce scrie pe diploma la lor la absolvire, nici ei nu stiu exact pentru ca multi nu au vazut-o, insa cu siguranta nu scrie “Arhitect”.
In consecinta, dupa 6 ani de studii, 360 de credite ECTS, proiecte, mobilitati, workshopuri, burse, munca si nopti nedormite, un proiect de diploma cu mii de metri patrati proiectati (un proiect pe care nici un arhitect nu l-ar face singur in viata de zi cu zi) cu programe de arhitectura din cele mai mari posibile (aeroporturi, cladiri multifunctionale, centre de expozitii si congrese, facultati, primarii, stadioane, ministere, etc) urmeaza o perioada de minim doi de ani stagiu. Stagiul este o perioada de munca sub bagheta magica a unui mare maestru, un arhitect cu drept de semnatura si drept de indrumare de stagiu (dobandit dupa o perioada de minim patru ani de experienta ca arhitect cu drept de semnatura). In aceasta perioada tanarul arhitect stagiar face de toate. Entuziast fiind si aflat la inceput de drum, isi petrece mult timp in birou, muncind cat poate de mult, pe un salariu relativ micut. Spuneam ca stagiul dureaza doi ani. De fapt povestea e mai cumplicata. Stagiul dureaza doi, dar are ca punct de start momentul inscrierii in Ordinul Arhitectilor din Romania, nu inceperea contractului de munca. Stagiul dureaza doi ani in baza unui contract de munca pe 8h/zi. Un contract de munca de 6h/zi aduce dupa sine un stagiu de 2ani si 6 luni, daca nu ma insel, contractul pe jumatate de norma presupune un stagiu de 4 ani. Ah, si ar mai fi ceva….se prea poate ca perioada de stagiu sa se modifice in curand. Se vorbeste de 3 sau de 5 ani (tendinte europene, monitorizate de Consiliul European al Arhitectilor, organizatie in care si OAR activeaza).
La finalul stagiului, arhitectul stagiar se prezinta la Bucuresti la sediul OAR din strada Pictor Artur Verona 19 cu o mapa portofoliu in care isi prezinta intreaga activitate. Numarul minim de proiecte prezentate: 3 documentatii tehnice de obtinerea a autorizatiei de construire. Rolul arhitectului stagiar in aceste proiecte: proiectant. Cu alte cuvinte: singur sau in echipa elaboreaza conceptul volumetric si functional proiectului, relatii intre functiuni, asezarea pe teren, orientare, insorire, relatiile de invecinare, alege solutia structurala, calculeaza suprafete si indici urbanistici, coreleaza cu documentele existente (certificate de urbanism, legi, norme, stasuri, normative). O comisie de 7 arhitecti (activi in proiectare, membrii OAR, profesori universitari) evalueaza mapa precum si cunostiintele arhitectului stagiar intr-un interviu in urma caruia decid daca tanarul este destul de pregatit pentru a detine propria stampila patrata. Nu de altceva, dar diferenta intre arhitect stagiar si arhitect de cu drept de semnatura, din punctul acesta de vedere este ca arhitectul cu drept de semnatura raspunde pentru ceea ce face, pentru arhitectul stagiar raspunde maestrul cu bagheta magica de care va spuneam inainte.
Din sesiunea urmatoare examenul de obtinerea dreptului de semnatura isi modifica metodologia. Din martie stagiarii se vor prezenta cu o mapa ce contine dovada participarii lor la toate fazele de proiectare: CU, DTAC, PT si DE.
In total 8 ani. Drumul e destul de lung, costistor, epuizant si anevoios. Meseria insa aduce satisfactii mari, fiind foarte creativa si deschizand atatea posibilitati si optiuni. In ceea ce ma priveste pe mine nu as schimba-o cu nici o alta meserie din lumea aceasta.
Din respect pentru munca tutor celor ca mine, am vrut sa astern cateva randuri, pe post de bilant, in speranta ca voi, ceilalti veti intelege mai bine ce este un arhitect, ca nu il veti mai confunda sau nu va veti mai lasa dusi de nas de diversi altii care nu sunt nici pe departe arhitecti, in speranta ca nu voi mai citi in media despre pseudo-arhitecti sau arhitecti autodeclarati. Nu de altceva dar e o contraventia sa te declari arhitect fara sa fi si se pedepseste penal. Cautati in legea 50!
alex viseaza 
Atât!Super fain articolul!dacă-mi permiți îl pun la status pe mess, facebook, gmail, etc.!please please please, pretty please!:D
La multi ani drăguță!Anul nou să-ti aducă tot ce-ți dorești, în principiu multe proiecte!:D
Felicitari Alexandra pentru “patratel” & mult succes in anul care vine.
Ma bucur ca ai reusit. Al meu prieten (si fost sef) cred ca inca e dator cu o licenta :(. Ce sa-i faci? Unii sunt arhitecti, iar altii … oameni de afaceri 😛
@iulia: te rog, fa-i reclama! chiar iti multumesc! La multi ani si voua si tot ce va doriti!
@ioan: multumesc!
Salut, mi-a placut si iti doresc succes…si daca imi permiti: sa nu lasi pe nimeni sa iti taie aripile! Vor incerca… Stiu ce spun, si eu sunt arhitect din 1997 si OAR din 2004… Cred ca daca ceea ce credem si facem (unii dintre) noi ar avea impact la masele “emancipate” din Romania -“END” of Choise, ar ajunge sa ne repecte cumva, dar unii dintre noi, poate prea multi se prostitueazaprofesional, scuze, nu discut motivele, se pot gasi multe…banii de obicei si intotdeauna.
Solutia ideala ?: sa devenim arhitecti numai daca visam si dorim sa fim arhitecti uneori pana la epuizare, sa credem in noi mai mult decat in ceea spun “dusmanii”, dar sa avem si modestia de a intelege ca o stampila nu reprezinta garantul valorii sau al competentelor depline, ci numai al unui nivel necesar dar nu si suficient!
Inchei aici, ne mai auzim, sper…
Evident, o stampila nu garanteaza decat un nivel necesar, insa intr-o tara in care se faulteaza si se fraudeaza recursul la stampila cu orice ocazie, m-as bucura pentru inceput de doar de folosirea ei in mod corect. Cum si de ce se intampla aceste lucruri, am incercat sa explic succint intr-un comment al primului articol despre anuala de arhitectura a OAR SbVl. Desigur fenomenul este amplu.
Cu siguranta ne mai auzim….incerc sa continui articolele pe tema arhitecturii.
Comentariu/i… ? Cred ca noi, cei care suntem educati in scoli superioare de arh., oricare le- ar fi numele,… desi, dupa cum probabil stii, ION MINCU este scoala romanesca de arh. cu cea mai veche traditie, ar trebui sa incercam, noi astia inca tineri si inca netarnositi (scuza-mi expresia) psihic de “terorile” ceausiste, (teoretic netarnositi, ca il avem pe ceausescu inca in noi, cum spunea recent cineva recent, si, mai ales in parintii nostri…cei chinuiti zeci de ani de comunism, unii chiar de razboi…) cei care inca mai credem ca Romania poate sa devina ceea ce merita… sa mai si facem cate ceva, atat cat avem posibilitatea, fara sa ne tot intereseze ce se afla in curtea vecinului,… si cat castiga… si din ce…nu e foarte simplu, dar am putea incerca, nu crezi ?
Ca noi, romanii (inca) adevarati, suntem cu multe talente, dar le pierdem pe drum, daca nu le-am pierdut deja, ca ne risipim in loc sa ne adunam… si facem asta de multa vreme… Si, ceea ce ma sperie f. mult, desi, cred ca este un fenomen destul de normal in acesta societate abramburita, multi vor inca sa plece in strainatate… de parca pe acolo ar umbla cainii cu colacii in coada, zau… si sa faca arhitectura mai bine si mai frumos in alte tari… ca, spun unii, aici nu sunt lasati, nu sunt platiti, nu li se aproba dosarele la primarii,…, trebuie sa dea spagi, sau asa au inteles ei ca ar trebui ?…Si cu noi cum ramane ? Ce, ei nu au arhitectii lor…
Sincer, nu cred ca este chiar asa in toate cazurile, si mi s-a si dovedit in unele situatii… ca se poate si fara faradelegi…Cred ca, in prezent, nu suntem suficient de ambitiosi si curajosi sa nu ne aplecam in stanga si in dreapta,… nu reusim sa fim atat de verticali incat tot ceea ce ne-ar poate dobori la un anumit moment sa nu …, si sa fim si mai adevarati, si mai puternici, ca altfel… ramanem fara traditii, fara meserii, fara bani… fara legi…s.a.m.d.
Pasarea Phoenix … ceva similar, daca vrei… Si, poate ca nici nu m-ar interesa prea mult despre arhitectii romani in general, dar mi s-a intamplat sa fiu din start subapreciata numai ptr. ca am absolvit aceeasi scoala cu unii incompetenti, si nu e f.f. simplu sa schimbi mentalitatile!
Visele sunt frumoase, dar sunt si ale celorlalti, nu numai ale noastre… chiar daca nu toti cei din care trec pe strazile unde s-au inradacinat, sau nu, arhitecturile noastre, le apreciaza… dar daca nu suntem cat de cat realisti si responsabili sa reusim sa ne castigam existenta din liniute ce pot deveni case posibile, pentru oameni, indiferent de bugetul lor, nu ajungem nicaieri…sau ajungem unde am ajuns…si e pacat…
Sa ai o seara cu vise pentru noi… astia…
Salut!