Fara introducere trecem la
Sectiunea Urbanism:
Inscrise in concurs gasim doua studii si o reabilitare a catorva strazi din centrul istoric. Arhitectul Victor Moraru, pe care il cunoastem pentru lucrarea sa de reabilitare a Pietei Huet premiata la Bienala de Arhitectura din 2008 (sper ca mi-am adus aminte corect de an) este prezent in competitie cu reabilitarea strazilor Moviliei si Pasajul Scolii. Amplasate la intalnirea dintre Orasul de Sus si cel de Jos, cele doua strazi au ridicat aceleasi probleme ca si strada Centuvirilor, mai bine cunoscuta sub numele de Spinarea Cainelui. Proiectul propune repavarea celor doua strazi cu piatra cubica, rezolva circulatiile rutiere si pietonale corect si repune in valoare zidul de sprijin realizat din caramida. Este o lucrarea ce abordeaza corect problemele reabilitarilor urbane in centre istorice, la care as putea sa ii aduc o singura critica, desi ea nu tine neaparat de munca arhitectului, ci se adreseaza mai degraba autoritatilor locale: domnilor, daca cheltuiti bani pentru refacerea terasamentelor, in reinoirea retelelor de apa si canalizare, de ce nu mutati si retelele electrice, de telefonie, cablu si internet in subteran. Avem peisaje urbane excelente la mai tot pasul dar nu le putem admira sau fotografia pentru ca o panza de cabluri obtureaza parti sanatoase din ele. Stiu ca nu merge cat ai pocni din degete, insa de undeva trebuie sa se inceapa. Am participat de curand la un concurs de reabilitare urbana organizat de Primaria municipiului Campina. La studiul amplasamentului primul lucru care ne-a sarit in ochi a fost ca in Campina cablurile trec prin subteran, stalpii de iluminat public au un singur rol, acela de iluminat public! Mare smecherie…si va reamintesc vorbim de Campina.
In concluzie, din sectiunea de urbanism aflu ca la Sibiu, la cativa ani de la plecare domnului Guttmann, in afara cetatii vechi in Sibiu nu misca mare lucru. Cam rusinos asa! Ne laudam si ne tinem batosi ca Sibiu in sus, Sibiu in jos, dar cand suntem intrebati ce se intampla in urbanism si amenajari urbane in afara centrului dam din colt in colt. Evident nu sunt numai arhitectii si urbanisti luati in vizor aici, ci toate partile implicate in procesul de evolutie continua a orasului.
Sectiunea Amenajari Interioare.
Doua proiecte inscrise in competitie. Personal, una din lucrari nu as incadra-o la amenajari interioare, ci mai degraba la refunctionalizari, pentru ca scopul acestui proiect depaseste cu mult ideea unei redecorari. In Hipodrom, o centrala termica dezafectata este transformata intr-un spatiu destinat artei. Fostele cazane sunt inlocuite de niste cuburi mobile ce functioneaza ca ateliere pentru artisti. Proiectul imi aduce aminte de initiativa celor de la Fabrica de Pensule din Cluj. Spre deosebire de clujeni, care sunt prezenti in mass-media, amintind mereu de workshopurile, expozitiile, dezbateriile, cursurile si initiativele lor, despre artlabs nu am citit mai nimic in presa. Sper sa fiu eu dezinformata. Cel de-al doilea proiect inscris prezinta o amenajare de birouri administrative ale unei societati sibiene. Proiectul se intampla la un nivel superior al unei hale industriale, probabil nivelul al doilea. Autorul creaza un spatiu central denumit birou general, in jurul caruia sunt insiruite birouri individuale. Biroul general, slab iluminat natural, reprezinta atat spatiu de lucru precum si zona de tranzitia catre birourile individuale. Nu cea mai reusita schema pentru birouri si stimularea productivitatii angajatilor. Prezentarea proiectul lasa si ea de dorit, avand in vedere ca daca mi se povesteste despre birouri, as vrea sa vad si spatiile de birouri, nu doar coridoare si usi de sticla sablata. Vreau sa vad functiunea corect rezolvata pana in cel mai mic detaliu, ca doar suntem la sectiunea amenajari interioare. Presupun ca premiul la aceasta sectiune a mers pentru initiativa si ceea ce isi propune artlabs. Si eu as fi facut aceiasi alegere daca as fi fost nevoita sa aleg.
Nu pot decat sa inteleg ca doamenele amenajeaza singure interioarele caminelor, magazinele se amenajeaza spontan, iar cele care se respecta (gen Orange, Vodafone, etc) isi aduc arhitectii si designerii cu ei, restaurantele sau birourile nu platesc pentru amenajari interioare. Un pic trist. Nu stim sa apreciem confortul si designul, dar asta e o tema pe marginea careia voi reveni cu alta ocazie.
Sectiunea Conservarea si reabilitarea patrimoniului cultural construit
Un singur proiect inscris in concurs. In orasul care se faleste cu patrimoniul cultural construit? In orasul care isi doreste centrul istoric inscris in Unesco World Heritage? Unul singur? Sa vedem insa partea plina a paharului si sa ne bucuram ca macar este unul.
Un restaurant micut, intim, amplasat pe strada Felinarului in Orasul de Jos pune in valoare elementele caracteristice ale unei constructii istorice specifice Sibiului folosind insa si cateva elemente contemporane (balustrada, scara fara contratrepte).
Un inscris, un castigator. O locatie noua. O voi vizita la anul.
Sectiunea mea preferata: Proiecte, in postul urmator.
alex viseaza 