Pe Samuel von Brukenthal il intalniti la Sibiu la tot pasul. Cu totii cunoastem Muzeul National Brukenthal, palatul baroc care initial a fost locuinta sa iar in prezent adaposteste colectia sa de arta) precum si cladirea Colegiul National Samuel von Brukenthal.
Pe strada Constantin Noica se gaseste resedinta de vara a familiei Brukenthal. La începutul secolului al XVIII-lea, pe aceste locuri se aflau grădinile din faţa Porţii Cisnădiei, care au fost distruse o dată cu începerea construcţiei citadelei. Samuel von Brukenthal le-a replantat parţial şi a decis ca aici să-şi ridice ulterior vila. Intenţia începerii construcţiei datează-potrivit corespondenţei păstrată în arhiva casei fostului guvernator al Transilvaniei-din jurul anului 1770.
Cu toate că Brukenthal nu se afla aici, el s-a preocupat încă de la început de procurarea materialelor, iar la faţa locului, soţia sa supraveghea ridicarea imobilului. Se presupune că, măcar unul din planurile clădirii a fost executat de inginerul austriac Theseo, militar de carieră, care în anii următori s-a stabilit şi el la Sibiu, unde şi-a construit o casă.
Fosta casă de vară Brukenthal a fost terminată în jurul anului 1772, rezultând un plan în forma literei L, cu latura mai lungă axată spre actuala stradă Constantin Noica. Faţada este moderată, nimic nu aminteşte de barocul pompos al capitalei imperiale. Portalul, plasat între două coloane ce susţin un balcon, este situat în axul faţadei articulate doar prin cei şase pilaştri cu capiteluri dorice. Ferestrele, câte şase la cele două niveluri, sunt dreptunghiulare, cu ancadramente simple. Iniţial, parterul era rezervat celor două bucătării, unor anexe, precum şi servitorilor.
La etaj se afla apartamentul proprietarului, cu un dormitor, o cameră de vizite intime, o alta pentru vizite alese, sufrageria, camera de vizite oficiale (cu portretul lui Iosif al II-lea) şi, în sfârşit, pinacoteca(aici se aflau 39 de tablouri).
În prezent, casa a fost transformată în spaţii pentru locuit, iar pasajul a fost închis. Fosta sufragerie mare, compartimentată şi ea, mai păstrează pe tavan urmele vechilor picturi murale, care continuă, acoperiţi de zugrăveală şi pe pereţii laterali. Subiectele picturilor erau, se pare, peisaje, autorul lor fiind pictorul Anton Steinwald, acelaşi care a realizat şi fresca bisericii iezuite din Sibiu. Din fosta sufragerie se poate ieşi pe balconul situat deasupra pasajului de intrare, unde este de remarcat feroneria balustradei. Din păcate, unul dintre stâlpii de susţinere ai balconului a fost dărâmat cu circa o jumătate de secol în urmă, lovit fiind de un autoturism.
Pe strazile Nicolae Balcesc si Avram Iancu se gasesc alte doua imobile ce au apartinut familiei. Legatura dintre Piata Mare si Piata Huet respectiv strada Mitropoliei se face printr-o straduta ce ii poarta numele. Muzeul de Stiinte Naturale gazduieste colectia sa de geologie iar Muzeul de Istorie pe cea de arme.
alex viseaza 