Salciua a devenit in ultima vreme prezenta permanenta in calendarul nostru. Personajele nu se repeta mereu, locul insa ramane acelasi: aceiasi panorama catre masivul Muntelui Mare al Muntiilor Trascaului, acelasi Aries, aceiasi casa la capatul unei pante scurte, aceiasi copertina cu aceiasi masa, mereu caini sau pisici cersetoare, mereu plimbari dar mai presus mereu liniste si mereu ceva nou de facut. De data asta ne-am adunat din trei judete, ne-am intrecut in fotografie si cai putere, ne-am ascuns de caldura (cea urbana de care am crezut ca vom scapa), am fugit la rau, am construit “baraje” ca acum 15 ani – acum insa organizat si cu pietre mai mari, ca deh, aveam ceva mai multa forta -, ne-am racorit, ne-a fost ciuda pe cei care aveau unelte serioase la indemana si si-au facut un baraj de toata cinstea, am inaugurat sezonul de pepene rosu.
Cel mai bine ne-a prins insa linistea si distanta de oras. De data asta, fiind un oarecare weekend de iulie, nu mai erau turisti inghesuiti pe vale si nici prea multe “cielo”-uri pe drum.
Destule cuvinte, ma reduc la fotografii.
alex viseaza 
scuze,dar pozele care au fost puse nu te reprezinta pe tine ca profi,unde este barajul de piatra care l-ai facut,prim planurile de prieteni nu spune nimic,pozele din perpectiva generara pot fi confundate cu oricare locatie din tara,poate data vitoare o sa fi mai atenta cu detalii care sa defineasca locatia
varba lu marfar,asta e parerea mea