Mi-am adus bicicleta de curand la Cluj. A stat ceva vreme chiar la intrare in apartament pentru ca ba a plouat, ba am fost la inot, ba am avut treaba…s-a gasit mereu ceva!
Astazi desenam de zor la detaliul de travee al diplomei lui Teo. Dupa vreo doua ceasuri de nemiscat de pe scaun, muncind de zor si cu flashback-uri de acum doi ani, mi-a picat fisa: wait a minute here, I am not on the timer here, I can take break! M-am rasucit pe scaun si privirea mi-a cazut pe bicicleta. Afara nu ploua si statea sa se intunece! Din nou un flashback…de data asta de acum…my God…8-9 ani, din liceu cand dupa ce imi terminam temele seara “dadeam o tura prin oras”! M-am schimbat repede, am luat bicicleta in spate si cand am ajuns afara si m-am suit pe ea m-am intrebat daca cumva imi va da cineva amenda ca nu am far si stop. A trecut o masina in mare tromba pe langa mine, m-a claxonat si mi-am adus aminte ca nu sunt in Olanda. Acolo timp de sase luni viata mea s-a desfasurat pe doua roti la viteza constanta de 15-20kmh, dar mereu cu prioritate.
Am deschis larg ochii, am inceput sa pedalez cu forta, am schimbat intr-o viteza superioara si incet incet mi-au revenit toate reflexele de biciclist. Mi-am adus aminte cum se face bunny-hop-ul…si la un moment dat m-am surprins cu zambetul pe buze!
Am dat o tura de centru, am vazut ca pe pista de biciclisti nu ajungi niciunde, circula pietoni indignati de cererea mea de a se da din drum, am intalnit o gramada de politisti comunitari mai preocupati de prins autobuzul decat de faptul ca nu avea nici o sursa de iluminare si circulam fericita pe trotuar pentru ca pe strada imi e efectiv frica de …nu mai continui ca sa jignesc pe nimeni.
Cu toate astea, cu toate ca e tare aiurea sa fii biciclist in Romania… I don’t remember why I ever quit this sporty habit! To think that there are people out there that can’t ride a bike! Losers!
Archives
All posts for the month June, 2010
Canon 300X, Sigma 12-24mm f/4.5-5.6, Polypan ISO 50
Într-o lună de la lansarea campaniei „10 MARI SIBIENI”, aceasta a evoluat, devenind un demers important în Sibiu. Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu. În această lună s-au adăugat alţi 23 de bloggeri care susţin campania prin postări şi prin prezentări ale personalităţilor. Aceştia sunt:
Răzvan Aldea (www.razbau.blogspot.com),
Daniel Bîlbă (www.danielbilba.wordpress.com),
Bogdan Brylinsky (www.brylu.ro),
Irina Brumă (www.irka2stardust.wordpress.com),
Camiku (www.camiku.blogspot.com),
Alexandra Capotă (www.alexsleepy.wordpress.com),
Citadela Sibiană (www.gigelitatea.blogspot.com),
Mihai Copăceanu (www.psihologiebun.wordpress.com),
Roberto Dietrich (www.robertodietrich.ro),
Adrian Flucuş (www.oppinio.ro),
Freecycle (www.freecyclesibiu.blogspot.com),
Teo Iuhas (www.bagatorideseama.com),
Raluca Lazăr (www.opiniijuridice.blogspot.com),
Maria Marin (www.maryamarin.blogspot.com),
Liliana Nenciu Blaga (www.parfumdefemeie.wordpress.com),
Eliza Penciu (www.greencharme.blogspot.com),
Podul Minciunilor (www.podulminciunilor.ro),
Claudia Popa (www.nobine.wordpress.com),
Sebastian Suceveanu (www.seba-suceveanu.blogspot.com),
Viviana Sărac (www.mocaila.com),
Maria Tomoiaga (www.mariatomoiaga.blogspot.com),
Monica Turcu (www.moni2907.blogspot.com),
Zolka Solutions (www.imobiliareSB.ro).
Aşa cum am spus de la început, lista marilor sibieni, propusă de organizatori, nu este cea finală. Oricine era invitat a propune şi a veni cu argumente pentru alţi mari sibieni ce astfel să îşi facă loc pe lista mare a personalităţilor şi astfel în luna septembrie să fie votaţi. De aceea la o lună de la demararea campaniei propunem noi nume care să facă parte pe lista generală a marilor sibieni. Aceştia sunt:
1. Andrei OTETEA, istoric, sec. al XX-lea
2. Sabina COJOCAR, sportiv, sec. al XX-lea
3. Vasile AARON, scriitor, sec. al XVIII-lea
4. Septimiu ALBINI, publicist, sec. al XIX-lea
5. Andrei BARSEANU, etnolog, sec. al XIX-lea
6. Ilie BEU, economist, sec. al XIX-lea
7. Dimitrie CUNTAN, teolog, sec. al XIX-lea
8. Elias NICOLAI, sculptor, sec. al XVII-lea
9. Pompeiu ONOFREIU, teolog, sec. al XX-lea
10. Timotei POPOVICI, compozitor, sec. al XX-lea
11. August von SPIESS, scriitor, sec. al XX-lea
12. Eduard Albert BIELTZ, om de stiinta, sec. al XIX-lea
13. Friedrich Albert BOCK, om de stiinta, sec. al XIX-lea
14. George CALBOREANU, actor, sec. al XX-lea
15. Bernhard CAPESIUS, scriitor, sec. al XX-lea
16. Arthur COULIN, pictor, sec. al XX-lea
17. Ghe. SOIMA, compozitor, sec. al XX-lea
18. Maria CRISAN, soprana, sec. al XX-lea
19. Mihaela STANULET, sportiv, sec. al XX-lea
20. Stefan ORTH, grafician, secolul al XX-lea
21. Horia TIPURITA, colectionar, secolul al XX-lea
22. Ioan ICA jr., teolog secolul al XX-lea
23. Ion POPESCU SIBIU, medic, secolul al XIX-lea
24. Teodor TULPAN, alpinist, sec. al XX-lea
Lista nu este finală, aşteptăm până în luna septembrie şi alte propuneri, nominalizări care apoi vor fi analizate de board-ul ştiinţific al campaniei. Totodată unii dintre nominalizaţii de pe lista iniţială au fost retraşi, precum Ion Agârbiceanu, George Coşbuc, Ovidiu Drimba, etc… În următoarele săptămâni, vom prezenta board-ul ştiinţific şi vom anunţa un ofiţer de presă precum şi un manager al campaniei. Prezentările vor continua, numai că de această dată vom trece într-o nouă etapă, aceea a prezentării acestor personalităţi şi a campaniei în general, în media sibiană. Ca şi până acum, vă vom ţine la curent cu toţi paşii campaniei (aceştia putând fi urmăriţi şi pe pagina campaniei de pe facebook).
S-a născut la Sibiu, fiind fiul lui Martin von Hochmeister sr. Studiază la Vac şi apoi la Cluj. Revine la Sibiu unde va lucra mai întâi în administraţia provincială iar apoi în Magistratul sibian.
El preia afacerile familiei, atât tipografiile, librăriile şi publicaţiile cât şi teatrul. A publicat începând până în 1801 „Siebenbürgische Quartalsschrift” o altă publicaţie a tipografiei familiei. Între 1805 şi 1824 va publica „Siebenbürgischen Provinzialblätter”, aceasta fiind prima publicaţie de cercetare şi istorie a Transilvaniei. Cumpără o casă în Piaţa Mare unde va deschide un nou atelier şi librărie.
Teatrul va arde în 1826 iar Hochmeister îl va reconstrui cu o nouă faţadă (cea actuală fiind o replică fidelă a acesteia) mai apropiată de stilul arhitectural al perioadei. Cortina va fi o replică a picturii lui Neuhauser despre Sibiu, comandată pictorului de însuşi Hochmeister. Costurile se vor apropia de 17.000 de guldeni.
Devine membru al Magistratului în 1811. Împăratul Franz I-ul îl va înobila doi ani mai târziu, iar în 1817 va deveni senator al Sibiului. În 1818 devine primar al oraşului. El va continua modelarea centrului istoric, prin deschiderea unor noi căi de comunicare între vechea cetate şi noile cartiere, prin demolarea sau remodelarea fortificaţiilor. În perioada sa se vor construi Templul Concordia, mai bine cunoscut sub numele de Templul Latzel şi monumentul împăratului Franz I-ul, ambele localizate pe „Promenada Invalizilor” (astăzi bulevardul Coposu). De asemenea, în mandatul său se vor da o serie de decizii privind creşterea calităţii vieţii în oraş, cum au fost regulementele servitorilor şi ale ucenicilor, privind trecerea animalelor prin oraş sau privind interzicerea fumatului în spaţii publice.
S-a pensionat în 1829 când va renunţa la funcţia de primar. A fost căsătorit şi va avea un copil. A murit în 1837 la Sibiu.
Martin HOCHMEISTER SR.
S-a născut la Sibiu în 1740. El va deschide la Sibiu în 1778, o tipografie care va printa printre altele prima publicaţie din Transilvania, denumită „Siebenbürgische Vierteljahresschriften”, în 1790. Înainte de aceasta va publica „Siebenbürger Zeitung”. Primul anuar al Colegiului Gh. Lazăr a fost redactat şi publicat tot de Hochmeister. El este considerat şi fondatorul primei librării din spaţiul românesc (în actuala Piaţă Schiller). Va deschide o tipografie la Cluj unde va publica prima publicaţie de limbă maghiară, „Erdély-Magyar Hir-Vivõ” sau „Hiradó”. El va tipări şi prima publicaţie de limbă română, „Foaie românească pentru econom” în 1789.
În 1788 va prelua de la municipalitatea sibiană Turnul Gros, parte a fortificaţiilor medievale a burgului. Aici va deschide după o reamenajare structurală, primul teatru din spaţiul românesc. Teatrul avea loje şi balcoane, unul fiind amenajat pentru Guvernatorul Transilvaniei. Aici în primii ani se va juca Shakespeare dar şi marii clasici germani, se vor ţine concerte. Hochmeister nu se va opri aici şi va decide redactarea unei publicaţii ce ţinea săptămânal cronica activităţii teatrale, această publicaţie devenind primul săptămânal al Transilvaniei dar şi din întreg spaţiul românesc. Alături de el va fi unul dintre apropiaţii lui Goethe, venit special pentru a supraveghea deschiderea teatrului.
Era unul dintre principalii promotori ai Iluminismului utopic din Transilvania. a fost de asemenea unul dintre apropiaţii administraţiei habsburgice. A fost de asemenea unul dintre fondatorii lojei masonice din Sibiu în 1767, denumită „Sf. Andrei”. Casa familiei Hochmeister o regăsim şi astăzi în Piaţa Schiller.
Thomas ALTEMBERGER
Un raport din 1475 găsea familia Altemberger ca una dintre cele mai bogate familii din Sibiu. Thomas Altemberger era proprietarul exploatărilor de metal nobil de la Abrud, era comite al cămărilor din Sibiu şi din Baia de Arieş, era vicesimator, tricersimator şi apoi arendator al vămilor transilvănene.
Născut la Sibiu, el face parte din familile tradiţionale ale patriciatului medieval săsesc. În 1451 devine student al Universităţii din Viena, unde în 1454 devine „Bacalaureus ortum”, în 1456 „Magister ortum” iar în 1459 „Bacalaureus iuris canonici”. Unii cercetători cred că Altemberger a fost chiar cadru universitar la Viena.
Revine la Sibiu, se implică în viaţa publică a oraşului devenind între 1471 şi 1490 primar. Este perioada în care Sibiul primeşte drept donaţie din partea casei regale a Ungariei toate bunurile mobile şi imobile ale mânăstirii de la Cârţa (în 1477). În 1480 devine jude regal. Din această poziţie va reuşi a îl convinge pe regele Ungariei, Mathias I Corvin să recunoască vechile privilegii ale saşilor.
Cea mai importantă operă a lui Altemberger este „Codex Altemberger”, o culegere de legi orăşeneşti, prima astfel de operă din spaţiul românesc (1481). El propune o serie de modificări la aspectul cetăţii, reuşind a înlesni astfel viaţa sibienilor. Astfel în 1474 călugării dominicani primesc dreptul de a îşi reconstrui mânăstirea în incinta zidurilor (actuala biserică a Ursulinelor), vechiul amplasament fiind transformat în lazaret pentru leproşi.
El va începe construcţia casei patriciene a familiei sale, care secole mai târziu va deveni sediul Primăriei iar astăzi găzduieşte muzeul de istorie.
alex viseaza 