Advertisements
Archives
All posts for the month May, 2009
M-a surprins articolul de mai jos. Cu cap, cu coada, cu documentare si idei coerente. Apreciez si eu, cat ma pricep la jurnalism. Un lucru e cert, pentru tampeniile scoase in ultima vreme in asa zisul “insectar al arhitecturii clujene”, articolul acesta e parfum. Ca dovada ca stiu si ei ce e calitativ si ce nu, autorul s-a si semnat.
Spor la lectura.
Disclaimer
Tin sa mentionez ca am postat aproape in fiecare zi cate un link din clujeanul – o casa “urata” comentata de un/o “jurnalist(a)” , care desigur are o pregatire superioara ce ii permite sa aleaga ce e frumos si ce nu, ca doar e bun la toate. Stie si economie si politica si cultura si arhitectura si legislatie si mondenitati si – vorba aceea de la Cluj – si “tat!”. Am postat linkurile pentru ca m-a idignat impertinenta lor. Nu este vorba aici de valoarea acelor case ca obiecte de arhitectura (unele se inscriu in sfera “balustrului maro”, unele sunt de la decent in sus), ci de lipsa de profesionalism a marilor ziaristi clujeni si mai ales de incultura lor. Ce sa zic…deschide tata o carte si mai citeste, mai invata si cand nu stii intreaba-l pe altul care stie sau daca ti-e lene sa faci asta macar lasa-l pe altul.
O semnez anonima…ca pe clujeanul.ro
Am fost peste weekend acasa la Sibiu. Ca deobicei, duminica inainte de pranz imi iau cafeaua in Atrium, in Piata Mica. Pe la ora 13.00 parcam masina pe strada Al. Odobescu. Ne dam linistiti jos din masina, cand un tanar domn vine grabit catre si ne spune urmatoarele:
“Nu parcati masina aici ca e ocupat!”
Ne uitam in stanga in dreapta nedumeriti, ne uitam insistent catre semnul de parcare publica cand tanarul domn continua:
“Hai dom’le, ce nu intelegi, nu lasa masina aici ca e ocupat!”
Dupa ce ii explic omului ca e spatiu public si nu scrie nici unde ca ar fi rezervat, il intreb pe om:
“Dar nu va suparati, Dvs. cine sunteti de faceti legea aici?” si raspunsul ce a urmat merita toti banii, va promit:
“Nu conteaza cine sunt, sunt de la PSD si noi avem aici o manifestare. In scurt timp va sosi un autocar cu oameni care trebuie sa parcheze aici…asa ca MUTATI-VA masina!!!”
Raspunsul mi-a facut mare placere, caci de mult imi doream sa ii spun unui PSD-ist cateva lucruri din suflet”
“Domnule, cu toata stima pe care NU o port PSD-ului, va zic urmatoarele: 1. asta e spatiu public, 2. degeaba vreti spatiul asta pentru parcat, ca un autocar nu incape aici (era vorba de doua locuri de parcare de autoturisme) si 3. PENTRU PSD NU MUT MASINA NICI DE AL DRACULUI!”
“Doamna sa fii sanatoasa, dar eu nu garantez ca o mai gasesti intreaga!”
Am hotarat sa mutam totusi masina, ca nu prea merita sa o gasim zgariata sau mai stiu eu cum. Insa nu m-am putut abtine sa nu mai comentez ceva la final:
“Ah, acum inteleg, vin “europarlamentarele” si faceti iar campanie cu oameni din provincie platiti in diverse modalitati ca sa va voteze!”
Va dati seama ca omul s-a facut rosu de nervi, si NU, fata lui nu reflecta culoare camasii pe care o purta. Mi-a urat de sanatate i-am spus si eu “ba pe a ma-tii!” si mi-am vazut de espresso-ul meu lung cu lapte pe care urma sa il comand in Atrium.
Cand ne-am intors la masina, autocarul era acolo dar bineinteles nu era parcat pe locurile de care ne tot zicea omul, pentru ca evident, NU INCAPEA. Ne-am propus sa vedem despre ce grandios eveniment era vorba si cum din Piata Mare se auzea muzica si antren, am luat-o in directia aceea. In Piata Mare am gasit o gloata de copii care primeau tricouri rosii si care se uitau la alti copii imbracati deja in tricouri rosii care dansau pentru prima categorie de copii.
In concluzie:
“Mami, mami, sa vezi…in Piata Mare au venit niste copii imbracati in tricouri rosii care au dansat pentru noi. A fost asa de fain. Am primit si noi tricouri rosii si ne-a zis un nenea, imbracat si el in tricou rosu, ca daca votezi tu cu PSD la europarlamentare vor mai veni si alti copii in tricouri rosii sa danseze pentru noi….Dar mami, ce e aia PSD?”
Update:
Si la Cluj se incearca atragerea voturilor prin dans. Citat din Ziua de Cluj:
“Aproximativ cincizeci de tineri pesedişti cu tricouri roşii au dãnţuit ieri, pe Bulevardul Eroilor, în contul campaniei electorale a filialei conduse de Valentin Cuibus. De la obsedanta mlãduire pe accente latino El Meneaito, la salturile în ritm social-democrat de rap dictat de Kris Kross, faimoşi în anii ’90, dansatorii au reuşit sã atragã privirile inocente ale câtorva potenţiali alegãtori.”
Arhitecti in A/N
Va recomand spre lectura urmatoarele articole…fara nici un alt comentariu
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-cutie-de-chibrituri-cu-probleme-la-colt-4288208
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-fortareata-pentru-iubitorii-de-culori-inchise-4295947
http://www.clujeanul.ro/cluj/scandura-piratilor-s-a-infipt-intr-o-casa-din-cluj-4303309
http://www.clujeanul.ro/cluj/atentie-ploua-cu-balcoane-pe-strada-rosetti-4309729
http://www.clujeanul.ro/cluj/i-a-intrat-rechinu-n-casa-4347648
http://www.clujeanul.ro/cluj/bastionul-termopanelor-ori-casa-migrenelor-in-andrei-muresanu-4358708
http://www.clujeanul.ro/cluj/avem-o-basca-o-punem-pe-casa-4407047
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-viermele-big-brother-4421948
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-la-soare-te-poti-uita-da-la-dansa-nu-ncerca-4427525
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-cabana-de-pe-muntele-ciresilor-clujului-4436474
http://www.clujeanul.ro/cluj/in-sulite-sa-ne-batem-si-casa-sa-facem-4445808
http://www.clujeanul.ro/cluj/casa-lego-nivelul-1-4450626
http://www.clujeanul.ro/editoriale/ce-bine-mi-pare-c-am-luat-teapa-clujul-asediat-4456298
Dupa ce am trecut prin diverse planuri pentru mult asteptatul weekend prelungit de Ziua Muncii pana la urma am hotarat ca Budapesta si Viena sunt cam departe si agitate. Am hotarat sa mergem “in the middle of nowhere” cum imi place deobicei sa spun, la mama dracului unde nu ai semnal, la Cuca Macaii sau Salciua, cum ii se spune in lumea civilizata. Despre Salciua am mai scris candva la inceputurile blogului. Ceea ce vreau insa sa notez de data asta este cu totul si cu totul altceva. Cand am plecat eram calati pe cuvinte cheie precum “liniste”, “pace”, “lumea de la sat”, “munte”, “solitar”, “natura”, “pestera”, “cascada”, “meditatie”, “verde”…intelegeti unde bat. Eh, a naibii treaba…nu a fost asa! In 1 mai eram undeva in varful muntelui inconjurati de multi oameni. Desi poate ma grabesc sa folosesc termenul de oameni, mai corect ar fi animale urbane. Am aflat cum ca la televizori prietenii mei jurnalistii – despre care sper sa reusesc sa imi spun pararea cat de curand – au realizat o emisiune in care au prezentat Muntii Trascaului si Valea Ariesului drept o zona de o frumusete rara. Nu contesta nimeni, e frumos sa informezi lumea, insa rezultatul lasa de dorit. Toti cei care nu am mai avut loc in Faget “la padure” cum se obisnuieste a se spune pe la Cluj au plecat mai departe, pentru ca deh! au cu ce! Daca as povesti ca in varful muntelui era domnite blonde in pantofi cu tocuri si feciori in slapi, probabil ati spune ca vorbesc in clisee si nu spun nimic nou. Aceste mandre exemplare are culturii urbane de ultima moda practicau diverse sporturi: imbaiatul imbracat, flotari la bustul gol in mijlocul atentiei domnitelor, incordatul si flexatul de muschi, echilibristica pe podul suspendat,plimbatul cu ATV-ul pe drumuri asfaltate pentru a simti “the true offroad experience”, abadonarea gunoaielor in poietele satenilor si multe altele demne de poze pe cocalari.com sau pitzipoanca.org. Ne-am strecurat cu chiu cu vai pana la obiectul vizitei noastre, locul numit Huda lu’ Papara. Am plecat insa foarte repede pentru ca nu prea aveam loc, se uita lumea urat la noi ca “uite bah! astia de fac poze!”. Nu frate, nu iti fac poze, ce crezi? ca vreau sa imi stric senzorul? Misca afara din cadru ca imi poluezi imaginea.
Am stat acolo, ne-am uitat, nu ne prea venea sa credem si nu am putut decat sa plecam mahniti si ingrijorati ca poate cineva in urma noastra sare din nou pe podul suspendat si creaza balans riscand sa cadem cu tot echipamentul foto in rau. Noi am avut noroc. Cei din urma noastra au scapat in ultima clipa.
A doua zi nu mai era puhoiul acolo. Ramasesera cateva corturi ale unor adevarati prieteni ai muntelui. Nu mai urlau manelele. Nu mai balanganea nimeni podul suspendat. A mai ramas insa gunoiul…
In concluzie pot spune trei lucruri:
1. Romania este tara foarte frumoasa (sper ca se vede si in pozele mele), pacat ca traiesc oameni in ea (animalele urbane nu le-am fotografiat din motive lesne de inteles). E vorba unui mare om, rostita foarte des de noi…si mai ales in ultima vreme.
2. S-a prostit poporul cu televizorul! Dati emisiunile astea de informare pe Discovery Channel sau vreun alt canal serios unde nu se uita “pitzi” si cu “coca”…nu de altceva dar oamenii vin si pleaca, dar gunoiul ramane in urma lor…si la propriu si la figurat.
3. Ma alergizez la animale urbane.
si to be on the safe side:
Disclaimer:
Orice asemanare cu personaje reale este pur intamplatoare.
