de pe dealurile clujului…

…care ale naibii, sunt pozitionate in asa fel incat daca vrei sa faci o poza catre oras bate soarele ata in obiectiv…la orice ora!

Dupa cum se vede din ultimele posturi, saptamana ce tocmai am incheiat-o am umblat in interes de servici pe dealurile clujului la vanatoare de hotspots pentru poze. Interesul de servici nu e important. Mai interesant este ca am descoperit unele locuri in care la o anumita ora soarele bate in asa fel incat senzorul meu de imagine este in extaz si genereaza fisiere format CR2 foarte “mishto”. Ca atare am deosebita onoare de a fi micul fotograf al firmei.

Ca sa ajungi la unul din hotspot-urile respective trebuie sa o iei de pe Taietura Turcului undeva la dreapta, cum vii de pe str. Donath si sa intri pe o strada…mult spus strada…o ulita desfundata. Stiam asta asa ca am decis impreuna cu cei doi colegi ai mei sa mergem cu masina ce indura astfel de conditii de drum. Cand ne bucuram mai tare de un motor pe benzina puternic si un diferential blocabil, un raport de transmisie mic si cauciurile special desenate de yokohama pentru noroi si macadam, in fata noastra o dacie urca si ea nestingherita catre locul cu pricina. Ca sa vezi de cate lucruri ai defapt nevoie…sau mai bine spus…de cate NU ai nevoie. Ajunsi la locul stabilit, cei doi colegi care au fost draguti si mi-au carat echipamentul si l-au instalat, astfel incat eu chiar numai am apasat pe buton, plangandu-ma ca telecomanda cea noua, care mi-ar fi usurat munca si mai mult, avea sa soseasca abia in seara respectiva. Cat timp aparatul meu captura imagini, am stabilit de comun acord ca peste Cluj nu este ceata, este SMOG, ca Manasturul de la departare este impresionant, dar NUMAI de la departare, am reperat niste case proiectate de anumite personalitati din domeniu si nu in ultimul rand am inghetat de frig, pentru ca in varful dealului unde nu este nimic, al naibii, bate vantul. Ne-am incheiat vizita pe teren cu un studiu de caz: de ce pe latura estica a Taieturii Turcului se sapa o gaura enorma. Intrebarea a ramas insa fara raspuns, deoarece, eu am accelerat chiar cand baietii vroiau sa citeasca ce se scria pe panoul de la intrarea in santier.

A doua zi pe seara m-am intors din nou la locul cu princina pentru a face si imaginile de noapte. Era si mai frig afara, dar peisajul cu atat mai frumos. Dacia din ziua anterioara statea parcata undeva la marginea drumului si m-am consolat cu faptul ca probabil, daca pamantul ingheata destul de tare, soferul Daciei nu isi va cobori asa usor ca mine masina din varful dealului (macar atat)…aaa! si la mine se face mai repede cald inauntru!…si am doua brichete! (va rog sa sesizati diferentele majore care justifica diferenta de pret!). Am uitat insa sa imi incarc acumulatorul si spre marea mea disperare 4 poze mai tarziu imi venea sa arunc trepiedul cat colo. Ne-am urcat in masina si am plecat acasa…ca altceva nu mai aveai ce face.

In concluzie: urmatoarea investitie va consta intr-un battery pack, un thermos si o pereche de manusi fara degete.

Pana data viitoare, ca deobicei o imagine…sau doua…de data asta doua!

Advertisement